La apariția din 1990, Val Condurache în România literară (49/1990) a salutat volumul ca pe o literatură așteptată după decembrie 1989, subliniind focalizarea pe „mizeria morală”, pe personaje traumatizate și pe „agonia lentă a personalității” într-o lume din care dispar Dumnezeul și omul ca substanță. Crenguța Napristoc în Observator Cultural (7 octombrie 2003, ediția Curtea Veche) descrie personajele drept „alienați” și „clarvăzători”, evidențiind unitatea tematică și trecerea aceluiași fir al morții din povestire în povestire. Catalina, pe blogul Stil de scriitor (2017, ediția Tracus Arte), notează 17 de povestiri cu accente SF, stil greu și metafore extreme, acordând 3/5 stele; pe Goodreads volumul are medie 3,67 din 3 evaluări (la data accesării paginii autorului).