Matei Brunul

Despre ce este „Matei Brunul”

În centrul romanului Matei Brunul se află Bruno Matei, un marionetist de origine italiană care, în urma unui accident, pierde amintirea a două decenii din propria existență. În 1959, spre sfârșitul perioadei numite „deceniul obsedant”, el duce o viață retrasă alături de Vasilache, marioneta care devine un reper esențial al poveștii. Lumea din jur pare stabilă, însă oamenii apropiați și realitatea în care trăiește nu sunt întotdeauna ceea ce par.

Firul acestui prezent alternează cu secvențe din trecutul carceral al protagonistului. Bruno a trecut prin penitenciarele comuniste de la Uranus, Peninsula, Galați și Iași, iar ieșirea din închisoare nu înseamnă și recâștigarea libertății. Existența lui rămâne supravegheată, în timp ce golurile memoriei îl fac vulnerabil în fața celor care îi pot modela versiunea despre trecut.

Tovarășul Bojin, polițist politic, și Eliza intră în această rețea de relații nesigure, unde istoria uitată se leagă treptat de un mister apărut în prezent. Fără a abandona dimensiunea umană a personajelor, romanul urmărește tensiunea dintre adevărul personal și adevărul oficial, dintre victimă și torționar, identitate și manipulare.

Marioneta funcționează ca filigran al narațiunii: trimite atât la profesia lui Bruno, cât și la supravegherea și controlul care îi organizează viața. Prin schimbarea planurilor temporale și a perspectivelor, cartea construiește o imagine amplă a comunismului stalinist și a urmelor lăsate de spațiul concentraționar.

Despre autor

Lucian Dan Teodorovici, născut la 17 iunie 1975, la Rădăuți, este prozator, dramaturg, scenarist și regizor de teatru. A debutat în 1999, a coordonat colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom și a fost redactor-șef al editurii între 2002 și 2006. Din 2017 conduce Muzeul Național al Literaturii Române din Iași și FILIT.

Apărut inițial în 2011, Matei Brunul este al patrulea său roman publicat la Polirom. Cartea a primit mai multe distincții naționale și internaționale, între care Premiul literar „Augustin Frățilă”, Premiul pentru proză al revistei Observator cultural și premiul special al cititorilor „Natalia Gorbaniewska” din cadrul Premiului Literar ANGELUS. În 2020 a fost nominalizată la International Dublin Literary Award.

Cui i se potrivește

Romanul se adresează cititorilor interesați de ficțiunea istorică și psihologică despre regimul comunist românesc, mai ales despre anii 1950, închisorile politice, supraveghere și manipularea memoriei. Tonul este predominant grav, dar include accente comice și parodice, iar construcția epică amplă cere atenție la alternarea perspectivelor și a perioadelor narative.

• Este potrivit cititorilor familiarizați cu proza lui Lucian Dan Teodorovici.
• Poate interesa publicul atras de romane despre identitate, amnezie, victime și torționari.
• Are puncte tematice comune cu Gluma de Milan Kundera și cu memorialistica închisorilor reprezentată de Închisoarea noastră cea de toate zilele de Ion Ioanid.
• Temele carcerale și structura densă îl fac mai potrivit pentru cititorii care caută o lectură solicitantă.

Dacă ți-a plăcut…

Cititorii atrași de raportul dintre comunism, memorie și identitate pot continua cu Gluma de Milan Kundera. Pentru perspectiva experienței carcerale, un reper este Închisoarea noastră cea de toate zilele de Ion Ioanid, iar între titlurile românești apropiate prin context se află Rădăcina de bucsău de Ioan Slavici și În iad toate becurile sunt arse de Dan Lungu.

O altă opțiune din literatura română contemporană este Splendide făpturi fragile de George Cornila.