Lev Tolstoi a declarat, într-o scrisoare către N. N. Stahov, că nu cunoaște o carte mai bună în literatura modernă decât Casa morților, lăudând sinceritatea și perspectiva creștină a operei (citată pe site-ul Editurii ART). Enciclopedia Britannica online, prin Joseph Frank, notează că romanul a fost singura operă a lui Dostoievski pe care Tolstoi a venerat-o; Ivan Turgenev a comparat scena băii cu pasaje dantesce, iar Aleksandr Herzen cu o frescă în spiritul lui Michelangelo (Wikipedia în engleză). Laura Bardolph Hubers, pe EerdWord (2013), scrie că volumul combină ficțiune, documentar și meditație filosofică, cu o „obiectivitate artistică” care lasă descrierile lagărului să vorbească de la sine. Vladimir Lenin l-a numit, conform aceleiași surse, o operă de neîntrecut despre lagăre și despre „casa morților” în care trăia poporul rus sub țari.