Zeii insisi

Despre ce este „Zeii insisi”

După o criză ecologică și demografică majoră, omenirea găsește o soluție spectaculoasă pentru nevoile sale energetice: Pompa de Electroni. Procesul permite schimbul de materie cu un univers paralel și pare să ofere energie curată, nelimitată și aproape lipsită de costuri. Descoperirea este repede industrializată, iar savanții asociați cu ea primesc recunoaștere. Totuși, mecanismul nu este înțeles pe deplin.

Un fizician marginalizat începe să cerceteze originea fenomenului și observă un posibil pericol. Funcționarea pompei ar putea modifica legile fizicii din ambele universuri, producând în timp consecințe catastrofale. Comunicarea cu ființe din lumea paralelă îi susține temerile, însă oprirea instalațiilor se lovește de interese academice, politice și economice.

Partea centrală mută perspectiva în universul paralel, unde o civilizație organizată în jurul unei structuri sociale tripartite trăiește sub o stea aflată în declin. Și această lume depinde de energia schimbului, ceea ce transformă problema într-un conflict între supraviețuire imediată și riscuri pe termen lung. Ultima parte se desfășoară într-o colonie lunară a cărei societate și cercetare științifică încep să se desprindă de autoritatea Pământului.

„Zeii înșiși” urmărește felul în care dovezile științifice sunt acceptate sau respinse atunci când intră în conflict cu prestigiul, avantajele materiale și convingerile instituționale. Ediția română Paladin, tradusă din engleză de Mihai-Dan Pavelescu, are 320 de pagini.

Despre autor

Isaac Asimov (1920–1992) a fost un autor american de origine rusă, biochimist și profesor universitar. Unul dintre cei mai prolifici scriitori de science-fiction și popularizare științifică ai secolului XX, este asociat cu „marea treime” a genului, alături de Robert A. Heinlein și Arthur C. Clarke.

Este cunoscut mai ales pentru seriile Roboții, Fundația și Imperiul, reunite ulterior într-o cronologie comună. Publicat inițial în 1972, „The Gods Themselves” a fost primul său roman SF original după aproape cincisprezece ani. Asimov l-a menționat ulterior drept romanul său SF preferat. Cartea a primit Nebula Award pentru cel mai bun roman în 1972, apoi Hugo Award și Locus Award în 1973.

Cui i se potrivește

Romanul se potrivește cititorilor adulți și tinerilor adulți familiarizați cu SF-ul clasic, Paladin indicând vârsta de 16+. Expunerile despre fizică, izotopi și cosmologie îl plasează în zona science-fiction hard, dar miza include și conflicte umane, etica cercetării și reacția instituțiilor în fața unor dovezi incomode.

• Este potrivit pentru cititorii interesați de universuri paralele, contact interspecii și consecințele ecologice ale tehnologiei.
• Poate atrage cititorii seriilor Fundația și Roboții, deși nu face parte din niciuna dintre ele.
• Are un ton intelectual și reflexiv, fără acțiune specifică unei space opera.

Dacă ți-a plăcut…

Prin accentul pus pe idei științifice și consecințe civilizaționale, romanul poate interesa cititorii cărții „Fundacja” de Isaac Asimov. „Contact” de Carl Sagan explorează investigarea științifică a unui fenomen extraterestru și rezistența establishmentului, iar „Solaris” de Stanisław Lem examinează dificultatea comunicării cu o formă de viață radical diferită. „Canticle for Leibowitz” de Walter M. Miller Jr. abordează, la rândul său, raportul dintre știință, criză și responsabilitate civilizațională.