Recenzia din The New York Times (23 septembrie 1962, Lorus și Margery Milne) descrie cartea ca pe un „strigăt” documentat, cu 55 de pagini de referințe, menit să șocheze și să provoace acțiune. Walter Sullivan, tot în The New York Times (27 septembrie 1962), a scris că volumul „încearcă să ne sperie” și reușește, numindu-l un „Uncle Tom's Cabin al secolului XX”. Industria pesticidelor a reacționat imediat: Parke C. Brinkley (National Agricultural Chemicals Association) a susținut că orice prejudiciu e „mult compensat de binele” pesticidelor, iar biochemistul Robert White-Stevens a avertizat că urmarea ar fi revenirea la „Evul Mediu”. Pe Goodreads, cartea are zeci de mii de evaluări și un scor mediu ridicat; AGERPRES notează succesul remarcabil și rolul în politica SUA privind DDT și mișcarea ecologistă.