Geni la bunicii din Șușani

Despre ce este „Geni la bunicii din Șușani”

Cartea readuce în prezent vacanțele petrecute de Geni în Șușani, localitate din județul Vâlcea, situată în Oltenia, la sud de Munții Căpățânii. Amintirile sunt organizate în jurul copilului care observă satul, familia și zilele de vară dintr-un unghi direct, apropiat de ritmul jocului. Ulițele și grădinile formează cadrul concret al acestei lumi, fără ca locul să fie redus la un simplu fundal.

Succesiunea episoadelor cuprinde aventuri mărunte, reprezentații puse la cale de copii și inițiative desfășurate în comunitate. Printre acestea se află și adunarea banilor necesari pentru cumpărarea unor obiecte de joacă. Asemenea momente arată cum distracția, inventivitatea și primele forme de responsabilitate se întâlnesc în experiența copilăriei. Narațiunea nu urmărește o intrigă amplă, ci recompune o perioadă prin scene cotidiene și detalii legate de viața rurală.

În centrul afectiv al volumului se găsesc bunicii. Blândețea, munca și învățăturile lor îi transformă în modele familiale și în puncte de legătură între generații. Prin relația cu ei, copilul descoperă atât rosturile gospodăriei și ale comunității, cât și continuitatea unei familii extinse. Șușani capătă astfel semnificația unui loc al originilor, în care experiențele personale se leagă de memorie și identitate.

„Geni la bunicii din Șușani” aparține genului memorialistic și are o tonalitate nostalgică și reflexivă. Textul a fost publicat direct în română, nu reprezintă o traducere și nu are un titlu original diferit. Ediția apărută la Editura Creator în 2026 are 82 de pagini.

Despre autor

Eugenia-Ioana Mihailescu este avocat definitiv, membră a Baroului București din 2009, și doctor în științe juridice la Universitatea din București, unde teza sa a tratat evaziunea fiscală. A colaborat ca lector universitar în domeniile dreptului fiscal și financiar-fiscal, iar o parte dintre publicațiile și comunicările sale juridice au apărut sub numele Eugenia-Ioana Florescu.

În anii 2022–2023 a urmat programul de formare psihopedagogică al Universității din București. Familia sa are legături documentate cu județul Vâlcea: bunica paternă, Maria Florescu, a fost grefieră la Judecătoria Drăgășani, iar bunicul patern, Aurel Florescu, a fost avocat în Baroul Vâlcea. Sursele biografice disponibile nu consemnează alte volume beletristice anterioare acestei apariții.

Cui i se potrivește

Volumul se adresează cititorilor adulți interesați de autobiografie, însemnări memorialistice și evocări ale satului românesc. Cele 82 de pagini oferă o lectură scurtă, concentrată asupra copilăriei, relației cu bunicii și felului în care familia contribuie la formarea identității.

• Este potrivit cititorilor atrași de relatări nostalgice și reflexive despre vacanțele din copilărie.
• Poate interesa publicul preocupat de viața rurală din Vâlcea, memoria familiei și legăturile dintre generații.
• Are puncte tematice comune cu „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, „Tania Ionașcu, bunica mea. O biografie basarabeană” de Cristian Mungiu și „Cartea curajului și a candorii” de Ana Iorga și Filip Lucian Iorga.

Cartea poate fi citită independent, deoarece nu aparține unei serii și nu presupune familiaritatea cu alte scrieri ale autoarei.

Dacă ți-a plăcut…

Prin recuperarea copilăriei rurale, volumul poate fi asociat cu „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. Interesul pentru bunici și pentru trecutul unei familii îl apropie și de „Tania Ionașcu, bunica mea. O biografie basarabeană” de Cristian Mungiu, precum și de „Cartea curajului și a candorii. Ce afli despre viață din îndrăznelile bunicului Radu și din caietul secret al bunicii Ana” de Ana Iorga și Filip Lucian Iorga.