Chelsea Leu, în The Guardian (22 septembrie 2025), descrie romanul ca un sequel intens la My Sister, the Serial Killer, o poveste obsedantă despre durere, doliu și traumă intergenerațională, cu o țesătură narativă grațioasă, dar critică ritmul static și repetarea semnelor supranaturale. Kirkus Reviews (4 noiembrie 2025) îl numește „well-written and juicy”, plasat ambiguu între tragedie și comedie. Matthew Jackson, în BookPage (noiembrie 2025), salută romanul ca efort de sophomore „charming and wonderfully unpredictable”, cu umanitate și onestitate emoțională. Pagina Atlantic Books citește Abi Daré („Funny and fearless… Impossible to put down”) și Jennie Godfrey („I lost myself within its gorgeous pages”) și menționează shortlistarea la Nero Award 2026.