Casa cu flori de liliac. Povestea adevărată a unei prințese Ghika

Despre ce este „Casa cu flori de liliac. Povestea adevărată a unei prințese Ghika”

În „Casa cu flori de liliac. Povestea adevărată a unei prințese Ghika”, jurnalista Ana Iorga o însoțește pe prințesa Manuela Ghika-Oroveanu într-o reconstituire a propriei vieți și a istoriei familiei Ghika. Dialogul pornește de la o arhivă de fotografii realizate pe plăcuțe de sticlă, păstrate timp de decenii și recuperate după război, naționalizare și exil. Fiecare imagine poate deschide un episod de familie, astfel încât narațiunea înaintează prin amintiri și asocieri, nu după o cronologie rigidă.

Născută în 1948, Manuela Ghika-Oroveanu își începe viața într-o perioadă în care conacul Ghika de la Budești fusese confiscat, iar originea boierească devenise un motiv de marginalizare. Mărturia urmărește copilăria și adolescența trăite în condiții de înghesuială și penurie, educația primită în familie și raportarea la un trecut aristocratic pe care regimul comunist încerca să îl reducă la tăcere. În centrul cărții se află felul în care demnitatea, afecțiunea și regulile familiei au susținut supraviețuirea cotidiană.

Interviul capătă treptat și caracterul unei cercetări istorice. Ana Iorga confruntă memoria interlocutoarei cu documente personale, arhive și dosare ale Securității. Titlul evocă liliacul păstrat în amintiri și gestul Varvarei Șoita, cea care a salvat fotografiile familiei. Din această combinație de mărturie și investigație se conturează o istorie despre memorie familială, persecuție în comunism, exil și reconstruirea vieții în Occident.

Despre autor

Manuela Ghika-Oroveanu, născută în 1948, este fiica prințului Leon Ghika, din ramura Ghika-Brigadier, și a Marcelei Pandelescu. În România a lucrat ca manechin, iar în 1971 a emigrat la Paris. Acolo s-a căsătorit cu scenograful Ion Oroveanu și a lucrat ca consultant de stil.

Ana Iorga este prezentatoare la Antena 3 CNN, lingvist la Institutul de Lingvistică al Academiei Române și doctor în filologie. A realizat reportaje și documentare de istorie și a coautorat volume publicate de Corint. Pentru această carte a cercetat timp de mai mulți ani istoria familiei Ghika, folosind interviuri, arhive și dosare ale Securității.

Cui i se potrivește

Volumul se adresează cititorilor de peste 16 ani interesați de istoria recentă a României, de familia Ghika și de experiențele descendenților familiilor boierești în timpul comunismului. Formatul de interviu, tonul cald și construcția episodică îl fac potrivit și pentru publicul atras de biografii, istorii de familie, cercetări bazate pe arhive și mărturii despre exil. Cele 336 de pagini reunesc teme precum memoria fotografică, supravegherea Securității, demnitatea cotidiană și reconstruirea unei vieți în Occident.

Dacă ți-a plăcut…

În aceeași zonă a memoriei familiilor istorice românești se află „Dulce-amar. Povestea unui refugiat din Cernăuți”, de Sergiu Flondor, despre refugiu și anii comunismului. „Povești auzite în casă și alte amintiri despre familiile Știrbey, Bibescu și Costinescu”, de Ileana Kripp Costinescu și Cătălin Strat, folosește la rândul său dialogul pentru recuperarea unei istorii de familie. „Un cântec de lebădă. Vlăstare boierești în Primul Război Mondial”, de Filip-Lucian Iorga, completează selecția prin interesul acordat mărturiilor și memoriei familiilor nobiliare românești.