În eseul „Tăcerea lui Brâncuși și interogațiile Danei Oprica”, Luiza Barcan consideră volumul un „vast eseu” despre biografia, formarea și gândirea sculptorului, apreciind interogarea mitologică și filosofică a operelor și legătura cu marile mituri și religiile, dar notând și „inevitabile scăderi” ale unui demers ambițios; totuși îl numește „meritoriu”, motivat fiind de resorturi profunde și de un atașament puternic față de operă. În comunicatul editorial din Contemporanul (septembrie 2026), aceeași critică subliniază dimensiunea spirituală a lecturii propuse de autoare. Aura Christi, în prefața citată de editură, descrie cartea ca „discurs îndrăgostit” și invitație la parcurgerea vieții și operei brâncușiene cu smerenie. Pe site-ul editurii nu există încă recenzii de cititori.